...o lume intreaga de la mine pentru tine!...

...o declaratie de dragoste foarte frumoasa...

...insa nu am cuvinte sa descriu filmuletul, asa ca va poftesc sa il vizionati...

Despre ea.

Sunt...una din miliardele de inimi ce bat in lumea acesta.
As vrea...sa pot zbura.
Pastrez...orice lucru care`mi poate aminti de persoanele carora le`am oferit gazduire in inima mea.
Mi`as fi dorit...sa nu fi fost dezamagire.
Nu`mi place...ca nu privesc oamenii in ochi.
Ma tem...de batranete.
Aud...tot felul de lucruri care dor.
Imi pare rau ca...persoanele care au plecat din viata mea, nu se vor mai intoarce niciodata.
Imi plac...culorile si fluturii.
Nu sunt...ceea ce mi`as fi dorit sa fiu.
Dansez...cand sunt fericita.
Cant...dimineata.
Niciodata...sa nu spui niciodata.
Rar...le arat celor din jur ceea ce simt cu adevarat.
Plang cand privesc...pozele noastre.
Nu imi place de mine pentru ca...nu stiu sa iert.
Sunt confuza...in legatura cu viata mea.
Am nevoie...de cineva care sa fie ACOLO intotdeauna.
Ar trebui...sa nu mai visez atat de mult.

Iubirea nu e pr(o)omisiune.

E intuneric. Nu vezi si nu te vede. Nu vrei sa vezi. Deschizi ochii si trecandu`ti mana prin firele cu care pretinzi ca ai guvernat intreaga lume, descoperi ca sunt cateva fire`n plus. Te`nfasori in ele si nu`ntelegi ce se intampla.

Tragi usor de firul memoriei si pe buzele`ti simti gust de uitare. Poate nu e acesta firul. Mai tragi inca o data. Acelasi gust de uitare. Inca o data. Buzele iti sangereaza amintiri, dar nu sunt amintirile tale.

Cauti firul gandirii si in cautarea ta, dai peste un nod. Incerci sa dezlegi toate firele alea, toate promisiunile pe care le`ai facut si nu le`ai indeplinit s`au amestecat acum. Abandonezi cautarea si te`ntorci la amintirile acelea care nu sunt ale tale.

Ai obosit. Mainile nu te mai vor. Te prabusesti peste lumea pe care ai guvernat`o si inchizi ochii.

Acum vrei sa visezi.

Asteptare.

Este ora 2 dimineata si ochii ei nu se pot inchide, nu poate sa adoarma, nervii de la stomac o macina incet si sigur.

"...de ce oare nu suna? de ce oare nu imi da macar un telefon? de ce naiba nu imi spune ca nu ma iubeste sau ca nu ii pasa de mine? de ce?..."

"...deci eu nu mai suport - gata aceasta este ultima data cand mai astept, este ultima data cand imi mai pasa, este ultima data...ultima...dar nu pot..."

Se intoarce pe partea cealalta si isi simte capul si mai gol de idei, se simte si mai goala si mai singura, fiecare intrebare in loc sa ii redea putere o apasa si mai tare...

"...unde naiba o fi? sau de ce?..."

O lacrima apare in ochiul ei...gustul ei...si intunericul din ea. Nu mai poate sa planga, nu mai poate sa se intrebe, nu mai poate nimic. Uneori se intreaba daca intr`adevar il iubeste sau...are doar nevoie de protectie, de iubire, de intelegere, mangieri si…multe, multe alte lucruri care tin de o relatie.

"...dar oare are o relatie?..."

Telefonul vibreaza in fata ei, suna...iar disperarea ei este inecata de speranta.

"...ma iubeste..."

- Alo...

- Imi cer scuze ca nu am sunat mai devreme dar acum am terminat la birou, soarbe cu putere din tigara.

- Vi la mine, te rog, am nevoie sa te tin in brate…

- Imi pare rau dar sunt foarte obosit si nici nu mai am chef, stii si tu cat de obositor este sa termin munca la ora asta…

- Te rog, sunt singurele cuvinte care le poate scoate, si valul de lacrimi rasare in ochi ei.

- Tu chiar nu intelegi din prima…

Furia o impinge sa inchida telefonul…dupa 5 secunde se razgandeste si incearca sa sune inapoi…

Telefonul lui este inchis…